Încă o specie

Am terminat astăzi "Mere". E debusolantă cartea, dar mi-a readus în atenție unul din paradoxurile care-mi ocupau prea odihnita minte în vremuri din tinerețe.

Dacă tipa e bună la pat, dă-i să sune, să fie bine. " Mamă, ce noroc am!"  Dar lauda de a a doua zi sună ca o schiță prost făcută: "măi, deci i-am făcut așa și așa. De toate știa. Curva dracului." În loc de mulțumesc.

Dacă e timidă, pudică sau pur și simplu neinstruită "fir-ar așa-și-așa de amărâtă, ca am făcut toată treaba eu. A stat ca lemnul.".

E greu să fiți mulțumiți, chiar și atunci când nu voi ar trebui să fiți centrul atenției. Și nu vorbesc aici de completare cu sentimente și bla bla, că alea sunt altă mâncare de pește.

Până la urmă, tu, bărbatul potent, viril și plin de talente ascunse, ce vrei de la o femeie în pat? Să fie mofturoasă, să o pedepsești, să fie lascivă, să o pleznești, să-ți fie doamnă plinaă de finețuri, să fugă prin cameră, dornică de tot felul sau liniștită să te aștepte sub plapumă? Ideal ar fi să vrei ce poți și tu, dar lăsăm asta deoparte. Spune-i ce vrei de la început. Dacă ești suficient de nesimțit să-ți turuie ciocul a doua zi, ar trebui să ai destul curaj să-i spui "uite, mie așa-mi place", înainte să-ți dai jos pantalonii. Adaugă și un "fă" dacă vrei.

Dar păstrează-ți manifestările de Adonis care i-a pus femeii la picioare întreaga paletă a paradisului sexual și ea fie a apreciat prea mult, fie deloc. Că dincolo de boxerii cu 5 lei, altfel stau lucrurile.