Better than you ever even knew

Are o listuta de lucruri de facut  Liz. Imi place tare de tot cum suna si mereu cand o citesc ma pierd dupa primele randuri si reiau povestea. Uneori reusesc sa o termin, altadata nu.

Am si eu planuri. Pe vara. Pe viata. Care probabil nu vor iesi asa cum le-am planuit, caci scopul e sa imi dea peste nas si sa imi spuna ca "nu asa se face, dom'soara".

• Grimus. Placebo. In primul rand o sa fiu. 

• Vama. Asa cum o vreau eu.

• Brasov. Un weekend.

• O tigara pe Belvedere, acolo sus, unde mi-a fost mereu prea lene sa urc.

• Un cheesecake facut de mine pentru oamenii dragi.

• O inghetata la ora 1. Imi lipseste.

• Discutii, nu conversatii. Mi-e dor rau de tot sa vorbesc cu oameni care aveau ce spune.

• Sa fiu surprinsa. Depinde de mine asta.

• Mai vreau carti. Cumparate fara sa fi auzit de ele. E un joc corect.

• Oameni. Uneori ii doresc si pe ei. Conditia e sa fie necunoscuti.

Mai sunt dorinte, dar grele ca plumbul, fug de pe fondul alb. Mi-e teama ca odata spuse, farmecul lor va disparea. Dar nespuse, nu ti le poate indeplini nimeni. E un paradox la care inca lucrez.

Cu lista aranjata, o sa imi fie mai usor sa ma orientez. Da, nu mai sunt omul organizat de acum ceva timp. Am nevoie de piloni si aeronave sa imi amintesc ca sunt om si merit multe. Uneori bune, alteori rele.

 Unii dintre noi suntem atat de adanci si de complicati ca avem putine alternative   Dobro


M-a pus pe ganduri si pe analize. Analize noi si vechi, de cand mi s-a spus ca sunt o perfectionista; atunci mi s-a zgariat discul.

Exista momente cand imi doresc sa nu fiu complicata, sa ma bucure banalul si painea de pe masa, sa-mi pierd caracterul critic si sa nu mai judec, sa nu mai am pareri si astfel sa pot trai fericirea pe care o au ceilalti, oamenii simpli.