Am ajuns in punctul in care nu mai am ce sa scriu. Ce sa-TI scriu mai exact. Pentru ca tu le stii pe toate. Iar restul eu nu vreau sa ti le spun.
As vrea sa ma pot intelege. Asa, vei reusi si tu. Sa ma intelegi. Sa ma crezi ca e asa cum spun eu. Cu durere si ceata.
"Un cimitir si multa ceata..."
Mai trag cate-o gura de aer si ma gandesc ca langa tine respir mai usor.
Nimic din ce faceam nu mai fac. Tu o faci cu greu, dar o faci.
Teribila intrebare:" cand?" Asta e tot ce conteaza?
As fi fost acolo. Stii ca as fi fost.
Furtunile pe care le starnesc nu sunt pentru tine. Tu esti mereu...prea subtire.
Suficient de subtire sa mi te strecori prin unica crapatura pe care o am catre suflet: operatia de cord.
Nu mai dam semne. Direct artificii pe tavaaaaaan!
ciudos? de ce sunt eu ciudos?
ReplyDelete