Saturday

Balerina



Minuni de zane si versuri aruncate pe negri pereti. E inconstienta care ma poarta pe aici. E morbiditatea din mine, din fiecare. E scancetul de copil blond ucis. E pasajul pe care violonistul il repeta la nesfarsit. E Dansatoarea. Superba. Gratioasa. Parca pluteste. Mama mi-o arata si imi spune ca nu voi fi niciodata ca ea. Plang, pentru ca stiu ca are dreptate. Saritura e salbatica si fragila ca o scoica de portelan. Se ridica pe poantele albe si...M-a vazut. Se uita direct la mine. Vad aroganta in ochii ei si vesnicul :"Tu nu poti!". Sala se ridica in picioare, aplaudand. Au vazut doar un crustaceu cu rochie roz, cu zambet de perle furate din mare.
Am deschis usa din greseala. Ruj manjit pe obrajii plini de faina, tutu sfasiat, negrul lichid, par incalcit, poante plangand prin colturi,parasite, fire de ploaie prin fereastra inchisa, el o musca de buze, ea respira sacadat.Nimic pur. Dar incestuos. Ma vede. Tipa. Ii stiu secretul.
Prima pagina. E balerina mea. E seaca. N-are nimic in ea. E goala ca sticla cu ceai ce nu-ti mai trebuie dupa ce e goala. A ucis dansul. L-a murdarit. Canapea si o mana pe jos. E moarta. Cutit in inima. Nicio picatura de sange. E adunat in mii de cutiute muzicale, iar figurinele o privesc cu ochii negri. A fost pedeapsa ei.
Imi iau marul si ies pe terasa. Suna telefonul:" Am bilet la teatru diseara. Vii?"

10 comments:

  1. Ba poţi!Încearcă numai.

    ReplyDelete
  2. pff textu asta imi accentueaza ciuda pe balerine...Vad aroganta in ochii ei si vesnicul :"Tu nu poti!"ii bestial...parca mi le amintesc pe alea mici din grupa de la balet, blonde,slabe dragute si dealea
    da vreau la teatru >:)

    ReplyDelete
  3. apropo si poza e mortala>:D<

    ReplyDelete
  4. Nu exista nu pot exista nu vreau.
    Mereu va exista asta.Cu toti putem trebuie sa si vrem.Trebuie prima data sa credem ca putem

    ReplyDelete
  5. Superb textul... Imi amintesti de ciuda pe care o aveam eu de fiecare data cand vedeam la televizor balerine.
    Dar, niciodata parintii nu or sa stie ce ne dorim noi sa devenim;
    Rar se intampla ca visul pe care il au parintii pentru noi, sa ajunga sa fie si visul nostru.

    Teatru zici? Nu am mai fost la teatru de cand eram in generala cred, si au trecut cam 5 ani de atunci :D

    ReplyDelete
  6. Poza e de exceptie si textul la fel..
    asta mi-a plăcut cel mai tare:Am deschis usa din greseala. Ruj manjit pe obrajii plini de faina, tutu sfasiat, negrul lichid, par incalcit, poante plangand prin colturi,parasite, fire de ploaie prin fereastra inchisa, el o musca de buze, ea respira sacadat.Nimic pur. Dar incestuos. Ma vede. Tipa. Ii stiu secretul.

    ReplyDelete
  7. fara suparare, dar Ioana e singura care a prins, nu total, ideea textului. nu e vorba de neputinta. e vorba de alegerea ei de a schimba ceva. si a schimbat. fraza finala spune tot.

    ReplyDelete
  8. Sincer, mie mi-a dat fiori textul...

    ReplyDelete