Tuesday

floarea

ma zgarie nisipul…stanca e ascutita…sangele curge si marcheaza drumul…alerg…ma va prinde…si tu ai disparut din nou...pietrele ma zgarie...tufisul plin de spini imi sfasie rochia...e rochia cea alba pe care o am de la tine...am purtat-o in seara violonistului...are stropi de sange pe ea...nu am vrut...imi pare rau ca am stricat-o...m-am impiedicat de busteanul plin de muschi..amintirea sarutului nostru sta pe el.se uita mirata la mine.valurile lovesc cu ura tarmul..Doamne, ce ma doare! toti pasi pe care i-am facut cu tine pe plaja asta ma striga inapoi...stiu ca nu o sa mai trec pe aici...sunt la marginea prapastiei.Ma arunc sau astept sa ma prinda din urma?floarea cade...si asta e ultimul sunet pe care il vad...

3 comments:

  1. asa, ca un fir de par pe manerul unui cutit. si ai vazut sunetul 8-> frumos

    ReplyDelete
  2. Nu cade nici o floare..nu se vede,nu de aude nimic..e liniste si ciocolata alba!:x

    ReplyDelete