sâmbătă, 13 decembrie 2008

Crezi ca ma cunosti?

Crezi ca ma cunosti? Nu. Imaginea mea e zdrentuita, carpita cu vene, stropita cu ceea ce se vrea creatie. E asa de greu sa fii imaterial..te pot privi..iti pot schimba lumea, iti pot decide urmatorul pas si tu nu poti impiedica asta. Crezi ca ma poti intelege? Nu incerca. Sunt fata fara umbra, cu parfum de mosc. Sunt prezenta pe care o simti cand mai ai 10 metri pana acasa si totul e scaldat in lumina intunericului. M-am nascut sa fiu deasupra ta, sa fiu eu cea care alege. Sunt pata de cenusa care nu mai iasa, indiferent cate cuvinte ai arunca. Sunt cea care da culoare sufletului tau. Sunt amanta ta bolnava, sunt cea care sta pe cearsaful alb, cu mainile pline de sange. Sunt goala..tot sangele meu e pe trupul tau…ne uitam in oglinda si alge atarna de colturile ei…credeai ca voi fi mereu acolo?esti naiv…

7 comentarii:

  1. acum te cunosc. nu. acum iti cunosc o parte din firea ta imensa, cum cunosc o floare dintr-o mie sau 80% din masinile de pe drumuri. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. erai unpic ametita(de la alcool) cand ai scris asta?

    RăspundețiȘtergere
  3. ce?!:)tin foarte bine ca am specificat ca eu nu consum alcool!si de ce aceasta intrebare?

    RăspundețiȘtergere
  4. "sunt amanta ta bolnava, sunt cea care sta pe cearsaful alb, cu mainile pline de sange".
    cand am citit asta...am simtit un fior. lung si lat. iti multumesc :)

    RăspundețiȘtergere