Sunday

vama...

M-a rugat cineva sa scriu acest articol, despre excursia noastra la vama. Evident, fiind doar niste adolescenti (varsta nu conteaza), am pornit cu intarziere si asa am si ajuns. Insa, privind in urma imi dau seama ca de fapt drumul in sine a fost mai important. Lume noua, ganduri noi, chiar si sentimente noi...Am descoperit persoane noi, pe care credeam ca le cunosc...am privit lumea de sus, cu aroganta unui copil si am atins floarea cu mana unui indragostit...Ne-am plimbat pe strazi vechi, pavate cu amintiri si am lasat tot ce era necunoscut sa ne invaluie...A baut din ciocolata calda care nu-i apartinea...am cumparat insigne...eu am daramat cerceii...m-am plimbat prin piata cu ea...ne-am uitat la drumul de sub pod si am incercat sa deslusim cararile iubirii...am facut poze pe scari...am pozat masina portocalie cu floricele (ce draguta era!) si am promis sa revenim(sa stii, ispasitorule, ca eu chiar o sa o fac!)...am fost de fata la crearea unei istorii, unei noi povesti, sper eu, durabile :)...si l-am pus sa urce scarile si sa le coboare...am stat pe banca...am povestit..ne-am tinut de cald...si in tot acest timp am ascultat "Vama"...

6 comments:

  1. singura chestie naspa care am descoperito atunci la tine...e ca nu iubesti cainii vagabonzii:(
    ...sper sa inveti ca si ei au un loc in aceasta lume...si uneori chiar merita o mangaiere din partea noastra ;)

    ReplyDelete
  2. iubiti si cainii vagabonzi:-"

    ReplyDelete
  3. iubesc cainii vagabonzi!!doar ca am fost putin cam prea sentimentala in excursie si ma gandeam k ar trebui sa fiu putin mai dura...si am ales cainii vagabonzi ;))chiar imi plac...:P

    ReplyDelete